Prima plata din salariu sa fie in contul economii

Prima “plată” din salariu trebuie să fie în contul de economii

Simona lucrează în resurse umane, la o mică firmă franțuzească, dar de profesie este profesoară de limba și literatura română.

Simona lucrează în resurse umane, la o mică firmă franțuzească, dar de profesie este profesoară de limba și literatura română. A predat o perioadă, înainte să se mute la București. Îi place să călătorească, dar și să se implice în diverse comunități, unde face voluntariat în activități de mediu, educație sau feminism. I-a povestit Nataliei Dabija că și-a construit relația cu banii de când era mică, punându-și mereu un obiectiv atunci când dorea să economisească.

Eu am reușit să fac de-a lungul timpului un salt mare în relația cu banii. De la a cheltui impulsiv am ajuns în extrema cealaltă: am devenit foarte calculată cu banii. Acum sunt într-un echilbru: cheltuiesc cu drag pe lucrurile care-mi sunt cu adevărat necesare. Cum arată relația ta cu banii? Cum s-a schimbat de la prima amintire despre bani până încoace, în zilele noastre?

Primele amintiri cu bani sunt foarte șterse, părinții noștri nu ne dădeau bani de buzunar, primeam sandvișuri la școală. Primii bani “câștigați” au fost în copilărie, când mergeam cu colindul din casă în casă (obicei de Crăciun din Ardeal) și în liceu, când primeam bursă de merit. La facultate (pe vremea mea, hehe) nu existau joburi pentru studenți, așa că dădeam meditații și învățam bine pentru bursă. Banii erau economisiți pentru a cumpăra cărți și bilete la spectacole/teatru/filme etc. și pentru a călători. Nu s-au schimbat prea multe între timp. Tot pe cărți, spectacole și călătorii îmi cheltuiesc banii și am păstrat și obiceiul de a economisi.

De când ești conștientă cu banii tăi? Ce rol a avut aici educația financiară pe care ai primit-o de acasă, de la părinți?

Dintotdeauna. Am crescut cu o mama contabilă, într-o familie cu venituri medii și planuri mărețe de investiții. Aașadar de mici economiseam mereu pentru ceva: mobilă pentru apartament, mașină, renovat casa de la țară etc. Părinții ne-au explicat mereu care sunt prioritățile financiare, ne-au implicat activ în economisire și am înțeles atunci când nu aveam buget pentru diverse dorințe de-ale noastre. Părinții noștri au făcut credit și ne-am mutat într-un apartament nou-nouț când eram în clasele primare.

Ne-au explicat că salariile lor nu sunt foarte mari, că trebuie să plătească banca și să asigure apoi bani pentru mâncare și facturi și abia dacă le mai rămâne ceva vor încerca să economisească să ne cumpere birou și mobilier pentru camera noastră. La vremea respectivă aveam doar un pat și ne făceam temele la masa din bucătărie. Și ne-au mai zis că putem contribui și noi la economisire dacă reducem cheltuielile la mâncare și ne limităm la școală la a consuma pachetul de acasă și dacă folosim cecurile de alocație pentru a ne cumpăra rechizite și cele necesare pentru școală. Mama ne pregătea oricum niște sandvișuri delicioase sau prăjitură de casă, nu pot să zic că am suferit mult că nu aveam bani de buzunar. De asemenea era mereu generoasă de moș Nicolae, Crăciun sau 1 iunie, primeam mereu cadouri jucării și cărți.
Am avut, însă, o satisfacție mare în ziua în care am mers cu toții la magazin și ne-am ales ce birou ne-am dorit. Am simțit că am contribuit și noi (eu și sora mea) la achiziționarea lui. Mereu aveam câte un obiectiv important pentru a economisi bani.

Când am început să primesc bursă (la liceu), eu le ziceam alor mei pentru ce economisesc și ei mă ajutau cu diferența de bani, când mă apropiam de obiectiv. Era un adevărat ritual pentru noi în fiecare toamnă. Mergeam la poștă să încasăm banii de alocație pe întreg anul școlar anterior, spărgeam pușculița în care păstram banii de la colindat sau diversele cadouri bănești primite peste an și cutreieram cu mama prin magazine și librării, cumpărându-ne haine noi pentru noul an școlar, rechizite și cărți. Mama ne răsplătea la final cu o prăjitură și un suc, unde ne puneam la punct planul de economisire pentru noul an școlar.

Privind în urmă, a fost un mod foarte bun de a ne face educație financiară și a ne motiva să economisim și să cheltuim banii cu rost. Am înțeles valoarea banului de mici. Chiar și acum ne consultăm în familie în legătură cu planurile de economii, bugetele și investițiile de făcut peste an, deși la noi în familie fiecare este cu bugetul lui, independent unul de celălat. Dar ajută mult să primești perspective diferite. Și uneori te ajută să rămâi concentrat pe priorități.

Dintr-un studiu realizat pentru Raiffeisen la sfârșitul anului trecut, am aflat că bugetul a 40% dintre români este dezechilibrat din cauza lipsei unui fond de urgență. Ce greșeli financiare ai făcut tu în viața ta? Și cum le-ai depășit?

Nu prea pot spune că am făcut greșeli, mai degrabă experimente umane eșuate. Am împrumutat bani pe care nu i-am primit înapoi, sume destul de măricele. Am încercat o schemă de business piramidală și am eșuat lamentabil, deoarece nu sunt un bun vânzător, deși cred în produsele respective și continui să le folosesc în calitate de client.

Eu cred foarte mult în a învăța din poveștile de reușită ale unor oameni simpli, ca mine și ca tine. Ce reușite ai avut în legătură cu banii tăi? Și ce ai învățat din acestea?

Nu știu dacă sunt “reușite” sau doar chestii normale atunci când ai o relație sănătoasă cu banii. Dar am reușit să am casa mea, să o renovez (de două ori), să călătoresc, să îmi cumpăr multe cărți, să investesc în educația mea și în formarea mea continuă etc. Ca să sintetizez, aș spune că îmi permit să trăiesc independentă financiar viața pe care mi-o doresc.

Prin intermediul blogului meu am fost surprinsă să aflu că multă lume are o rețetă proprie a bugetului. Am aflat așa despre metoda de economisire cu ajutorul plicurilor, despre oameni cumpătați care reușesc să facă investiții cu ajutorul împrumuturilor. Care e rețeta ta pentru un buget sănătos și cum te asiguri că o respecți?

Să nu te întinzi mai mult decât ți-e plapuma. Să eviți să faci cheltuieli pe care nu ți le permiți și să ai o sumă fixă pentru economii lunare, o sumă cu care să nu faci compromisuri. Încerc prima “plată” din salariu să fie un virament în contul de economii. Apoi să mă descurc cu restul banilor. Așa mențin cheltuielile în bugetul propus și evit cumpărăturile impulsive.

Ți se întâmplă să ai luni în care să depășești bugetele alocate sau să nu reușești să economisești? Ce faci atunci când se întâmplă asta? Cum ajustezi bugetul?

S-a întâmplat, însă acum se întâmplă tot mai rar. Ajustarea se face de la o lună la alta sau la final de an, când primesc un bonus anual care îmi permite să echilibrez balanța.

Când ai un un fond de urgență, e mult mai ușor să treci prin perioadele în care apar cheltuieli neprevăzute. Ca să nu mai zic de fondul de siguranță, care te sprijină în caz că treci prin schimbări mari în viață (carieră nouă, mărirea familiei etc). Tu cum ți-ai construit fondul de urgență și/sau de siguranță?

Prin economisire lunară și după lupte seculare, care au durat vreo 5 ani, cred. În primii trei ani, după ce am făcut credit pentru apartament, am plătit datoriile făcute cu renovarea. Apoi, în anul următor am decis să fac asigurare privată de viață, cu fond de economisire și asigurare privată de sănătate. Mă stresa ideea că pățesc eu ceva și rămân părinții mei cu datorii pe cap. Sau că fac politicienii ceva măgării și nu vedem nimic din pilonii 1 si 2 de pensie. Abia după ce am terminat cheltuielile cu aceste aspecte prioritare, am început să mă gândesc că n-ar fi rău sa pun deoparte regulat bani pentru un fond de urgență. Nu este mare, dar îmi permite să trăiesc 3 luni în caz că îmi pierd jobul sau o situație similară. Problema este că fondul de urgență este într-o continuă schimbare, deoarece mereu apar urgențe neprevăzute. Ba se strică ceva prin casă, ba trebuie să fac niște analize medicale care nu sunt decontate, ba îi investesc în diverse alte lucruri necesare. Aceste fluctuații provin din faptul că nu am definit prea clar ce înseamnă o urgență pentru mine. Tocmai de aceea nu reușesc să îi cresc valoarea constant. Acesta este un aspect la care încă lucrez. Dar încerc să las acolo banii de subzistență pentru minim 3 luni. Iar acesta este un început bun, zic eu. Anul acesta mi-am propus să urc la 6 luni. Este destul de greu, deoarece în paralel am și un cont de economisire pentru a rambursa anticipat creditul pentru apartament, așadar nu pot economisi sume foarte mari pentru fondul de urgență.

Pandemia a afectat veniturile multor oameni și mulți dintre aceștia au fost nevoiți să-și reorganizeze bugetul familiei. Cum a fost pentru tine?

Nicio schimbare. Jobul meu nu a fost afectat, am avut privilegiul să lucrez de acasă.

În ultimele 3 luni, 62% dintre români au renunțat la cumpărăturile de îmbrăcăminte. Ceea ce pe mine mă bucură – nu doar că au fost mai atenți cu banii, ci și-au simplificat și garderobele. Ce e diferit în structura bugetului tău față de perioada de dinainte de pandemie? A trebuit să renunți la ceva?

Momentan am pus pe stop călătoriile, dar nu am schimbat bugetul. Economisesc pentru când va fi din nou sigur să călătoresc. O mică parte din acești bani am redirecționat-o spre cursuri online, care să mă țină ocupată lunile acestea ciudate.

Pe scurt, care sunt top 3 obiceiuri care te ajută pe tine să economisești?

Am un cont de economii în care am setat lunar să intre automat o sumă exactă în ziua de salariu și o aplicație cu ajutorul căreia îmi țin evidența cheltuielilor zilnice. Îmi stabilesc un plan de investiții în fiecare an și bugete pentru diverse sectoare ale vieții mele. Încerc să nu mă abat de la ele.

Pentru mine cea mai importantă lecție din pandemie e că pot să trăiesc frumos cu mai puțin. Sigur, mi-ar fi plăcut să pot să ies la restaurant uneori sau să merg în vacanță, dar am descoperit că sunt ok și așa. Ce lecții financiare ai extras pentru tine din această perioadă de pandemie?

Sinceră să fiu, pandemia nu avut niciun efect financiar asupra mea. Nu pot spune că am schimbat ceva în stilul meu de viață. Mă rog, câteva chestiuni suplimentare de igienă. Încerc de câțiva ani să fiu cât mai minimalistă, nu am suferit deloc din cauza lipsei shoppingului.

Care e cel mai bun sfat de educație financiară pe care l-ai primit vreodată și pe care ai vrea să îl știe toată lumea?

Sfatul “Nu te întinde mai mult decât ține plapuma” primit în copilărie din familie și unul mai recent, aflat de pe blogul tău “Plătește-te prima oară pe tine”. Așa am ajuns ca prima tranzacție pe care o fac în ziua de salariu să fie mutarea banilor în contul de economii.

Cu o privire în viitor, ce planuri ai pentru banii economisiți și cum vrei să îi pui la lucru pentru tine?

Aș vrea să îmi achit integral și anticipat creditul la prima casă. Apoi nu știu. Vedem. Visez la o dubiță cu care să fac înconjurul lumii și o casuță în copac, construită în livada de nuci pe care am plantat-o deja acasă, în Ardeal.

Împarte aperitivul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Mai multe aperitive financiare